Jurnal de bord, data stelara 21-11-2020, Bistrita - oras carantinat.
Am fost plecat la tara la parinti (cu una alta -necesare, ca batrânii nu ies din curte de frica, i-au speriat astia cu televizorul), cu declaratie în dinti atât eu cât si fiica-mea.
La iesire din oras (printr-o scurtatura) am trecut aproape neobservat, cei doi responsabili - agent de politie si jandarm erau prea ocupati cu cele doua masini care intrau în localitatate.
Am încetinit, sa nu ma trezesc ca ma alearga aia cu girofarul, nu m-au bagat în seama si asta a fost.
La urmatoarea intersectie idem, erau ocupati sa-i verifice pe altii, trecut neobservat.
Deci problema nu era ca fuge în afara orasului unul carantinat, ci aia care vor sa intre.
Scump tare covid-ul asta, sa nu ni-l ia gratis astia din afara.
La întoarcere, un jandarm de care mi s-a facut efectiv mila - cred ca era înghetat - afara sunt -3 grade, nu mi-a facut semn sa opresc, dar totusi am oprit - de rusine si ceva urma de simt civic.
A venit cumva din obligatie sa ma întrebe unde ma duc si i-am spus ca ma întorc acasa si daca doreste documente sau declaratie i le pot arata.
A zis ca e ok si pot pleca mai departe.
Am ramas cu un sentiment greu de descris, de inutilitate a unor masuri luate de niste imbecili care stau la caldura si-si calculeaza procentele pe care le vor obtine peste 2 saptamâni.
A unor masuri total inutile de stopare a pandemiei, când toata logistica si fondurile alocate bairamului asta creat cu carantinarea se puteau orienta spre o testare în masa a zonelor cu focare.
PS: la întoarcere am constatat ca n-am declaratie listata pentru drumul retur, asa ca am scris cu pixul pe cea de la plecare (completata pe calculator) destinatia retur.
