COVID-19 nu este o boală de plămâni! Este o boală vasculară. Detaliile care schimbă percepția inițială asupra coronavirusuluiPandemia de coronavirus a coagulat o gamă largă de teorii, unele eșuând la proba veridicității, în timp ce altele au început să adune tot mai multe dovezi în sprijinul lor. În podcast-ul „The Daily” al The New York Times, Donald J. McNeil Jr., editorul rubricii de știință și sănătate al cotidianului american, face o trecere în revistă a teoriilor asupra cărora există un grad semnificativ de încredere în lumea medicală.
Când pandemia globală s-a declanșat, „toți ne-am gândit la această boală ca fiind una pulmonară, o boală respiratorie, deoarece în primele cazuri de care am auzit persoanele infectate au făcut pneumonie”.
Vasele de sângeImediat, s-a trasat o paralelă cu epidemia de gripă din 1918. Dar acum „învățăm că acest coronavirus este diferit de un virus gripal”. Prin ce? „Virusul gripal de agață de plămâni și de căile respiratorii. Acesta (coronavirusul – n.r.) ajunge în corp prin căile respiratorii, dar se fixează cu adevărat în interiorul vaselor de sânge. Și provoacă astfel o boală vasculară, o boală a vaselor de sânge”, subliniază Donald J. McNeil Jr.
Care este marele pericol legat de acest tip infecție orientată pe vasele de sânge? „Înseamnă că poate afecta orice organ din corp care are o mulțime de vase de sânge în el – și nu doar organele”, atrage atenția jurnalistul.
Plămânii au o mulțime de vase de sânge în ei, deci sunt afectați de coronavirus. La fel și rinichii. La fel și intestinele, care sunt învelite în rețele de vase de sânge. Covid-19 atacă și creierul, însă „nu și celulele nervoase, din care este format în mare parte creierul”. Virusul cruță însă celulele musculare din inimă, precizează McNeil Jr.
Altfel spus, aceste detalii schimbă „centrul de greutate” al analizelor pentru depistarea Covid-19, axate pe măsurarea nivelului de oxigen din sânge. „Când realizezi că problema ar putea fi în leziunile renale, afectarea inimii, trebuie un cu totul alt calup de analize”, spune jurnalistul.
Ce implică această extindere a simptomatologiei? Donald J. McNeil Jr.: „Înseamnă că aproape fiecare persoană care vine în cabinetul medicului simțindu-se bolnav poate avea coronavirus”. Dacă apar simptome de AVC, „s-ar putea să fie Covid”. Dacă apar simptome ale unui atac de cord, „s-ar putea să fie Covid”. Dacă prezintă ceea ce pare a fi o artrită, „s-ar putea să fie Covid”.
„Și pentru că de multe ori nu avem suficiente teste sau este nevoie de prea mult timp pentru a obține rezultatul testului, pacientul se află într-un dezavantaj real. Pentru că atâta timp cât nu știi dacă pacientul tău are coronavirus, orice simptom manifestă în acest moment s-ar putea răspândi și în celelalte organe”, subliniază McNeil Jr.
În altă ordine de idei, testarea rapidă este un aspect vital.
MutațiileAltă evoluție a coronavirusului: la ora actuală, trece printr-o mutație la fiecare două săptămâni.
Important este ca niciuna dintre mutațiile coronavirusului să fie „importantă”. „Cele mai multe nu sunt importante”, spune jurnalistul. „Cele mai multe nu schimbă felul în care funcționează virusul”.
„Dar a existat o mutație față de care a existat un interes deosebit. Știm sigur că există două tulpini generale ale virusului, tulpina Wuhan și cealaltă numită tulpină italiană sau, uneori, tulpină europeană. Tulpina de Wuhan este evident cea originală. Acolo a început virusul. Dar a mers în jurul Asiei. Apoi s-a dus în Iran. Apoi s-a dus în Italia. Și în Italia, mutația a avut loc probabil cândva în februarie. Cu siguranță nu a făcut virusul mai periculos, mai letal, mai probabil să te omoare. Dar se pare că l-a făcut mai transmisibil.”
În general, pe măsură ce infectează mai multe gazde, virusurile tind să devină „mai puțin letale”, dar mai transmisibile. De exemplu, dacă „am virusul și trece printr-o mutație în interiorul meu și obține o tulpină mai mortală, voi ajunge să port două tulpini”. Și transmit mai departe, „să zicem”, virusul către două persoane. Persoana care primește tulpina mortală, poate muri chiar în timp ce doarme. „În timp ce persoana cu tulpina mai puțin letală, dar mai transmisibilă, s-ar putea duce într-o discotecă unde ar putea infecta 40 de persoane”.
„Și dacă faceți asta de multe ori în timpul contaminării, virusul se deplasează întotdeauna în direcția unei transmisibilități mai mari, dar mai puțin letale, căci aceasta va fi tulpina care se răspândește ori de câte ori i se oferă șansa”.
Asta s-a întâmplat și în 1918, precizează McNeil Jr.
La început, virusul gripal a fost „extrem de mortal”;
Apoi „a dispărut o perioadă”;
Apoi „a trecut la porci și a fost pentru o vreme un virus al porcilor”;
După care, când s-au născut suficienți oameni care nu mai avuseseră virusul, „acesta a reapărut la oameni”, dar „a reapărut ca gripa sezonieră H1N1”, care a devenit din ce în ce mai puțin letală, „însă mai transmisibilă”.
Acum, „este posibil să vedem chiar primele indicii ale acestei dinamici și cu acest virus”. „Practic, toate virusurile fac asta”, atrage atenția jurnalistul.
Un alt aspect asupra cărora există o unanimitate în rândul experților în sănătate este faptul că există un nivel mult mai mare de transmitere a virusului în spațiile închise. „Pot fi găsite eventual modalități de-a face spațiile interioare mai sigure, dar complet sigure”, explică McNeil Jr.
Asta „ne aduce la cea mai importantă chestiune”, și anume „ce spațiu interior dorim să fie din nou funcțional”.
Școlile? „Pot copii merge din nou în siguranță la școală? Știința nu este încă deplin convinsă de asta. Dar există tot mai multe indicii că poate fi destul de sigură deschiderea școlilor la toamnă, în special pentru cei foarte mici. Există tot mai multe dovezi că aceștia nu sunt transmițători ai virusului la adulți.”
articolul complet, aici.