De fapt, Toma, să ştii că este corect "se poate" vedea cablurile, "a putea" fiind verb impersonal. Dar eu încerc să reformulez când am asemenea exprimări.
Intervin si eu in discutia cu si despre "se poate vedea". Interventia e din perspectiva unui fost olipmic la romana (in scoala generala
), unde am excelat in special la gramatica, desi "prestam" bine si la partea de literatura. Asta a facut din mine un bun inginer ceva ani mai tarziu
. Dupa generala n-am mai pupat gramatica in sistemul de educatie, pentru ca am urmat calea "realului" in liceu si apoi a ingineriei in facultate; insa nici nu cred ca ar mai fi fost ceva de spus. Am avut noroc de profesor foarte bun (profesional si uman), care ne-a dus pe toti din scoala aia (nu numai pe astia cu inclinatii mai puternice) unde putini ajungeau la nivelul ala de varsta/scolarizare. Date fiind varsta si pasiunea de atunci, totul a ramas intact si acum si mi se intampla foarte rar (as indrazni sa spun chiar 0%) sa fac greseli sistemice/structurale de gramatica. Imi asum si riscul de a parea EXTREM de arogant; insa chiar sunt mandru ca pot sa-mi vorbesc corect limba materna, desi au trecut deja ani multi de cand nu o mai folosesc in viata de zi cu zi ... din pacate. Atunci cand mai fac greseli e vorba de anumite aspecte sintactice si ortografice shimbate intre timp de catre Academia Romana prin decizii pur administrative si nu datorate dinamicii limbii; aspecte de care in mod deliberat nu tin cont (
). Mai fac si greseli de tastare, din viteza si ... cele mai multe => greseli de "autocorrect", induse de browser si/sau de sistemul de operare.
Ce nu a mai ramas din perioada fericita a invatarii gramaticii este (meta)limbajul de specialitate. A devenit destul de greu sa explic ceea ce stiu pe intelesul celorlalti, chiar daca stiu bine sa folosesc. Deci, ... scuze in avans daca cele ce urmeaza nu sunt foarte clare
******** END of off-topic s*#t
*********
In privinta sintagmei in cauza, nu stiu care a fost exprimarea originala (contextul mai larg) pe topicul de unde s-a citat, insa strict referitor la forma discutata mai sus ("se poate vedea cablurile") se pot spune urmatoarele:
- "a putea" nu este verb impersonal. El se poate insa impersonaliza la nevoie; in cazul de fata printr-o constructie reflexiva.
- "se poate vedea" este incorect, fara nici un dubiu, in ciuda impersonalizarii. Nu este o situatie ambigua si/sau de mare subtilitate lingvistita. Corect este sa se faca acordul cu "cablurile". Deci forma corecta este "se pot vedea cablurile" => (cablurile sunt cele care se pot vedea)
- "se poate vedea" capata aspect impersonal prin folosirea reflexivului, insa acordul este in continuare cerut de catre "cabluri", care in acest caz devine subiect (prin reflexivizarea constructiei verbale. Alftel ar fi obiect/complement direct).
- acordul nu este cerut (in aparenta doar
) in cazul in care subiectul simplu este dezvoltat intr-o propozitie; si anume => cand sintagma verbala introduce o subordonata (subiectiva in acest caz), cum ar fi in exemplul: "se poate vedea CA
acele cabluri nu sunt bine izolate". In realitate, acordul functioneaza si in acest caz, insa o subordonata nu poate avea numar (singular/plural), pentru ca e o propozitie in toate regula; deci acordul se face cu un echivalent ipotetic al subordonatei care este in forma de singular. In sprijinul acestei afirmatii putem considera urmatoarea constructie ajutatoare: "se poate vedea
faptul CA
acele cabluri nu sunt bine izolate". D.P.D.V. al continutului constructia ajutatoare este echivalenta cu cea anterioara, insa acum "faptul" este subiect simplu, la fel ca si "cablurile" (in timp ce subordonata a fost relationata de "faptul" - in speta, a devenit atributiva - dar asta e deja off-topic). Deci acum "faptul (ca)" este cel ce "se poate vedea" sau altfel spus "se poate vedea faptul ca" sau altfel spus: "se poate vedea ca ...". In general, nu se preda la scoala sau in gramatici aceasta explicatie "functionala" (zic bine? poate nu e cel mai corect cuvant).
- retinem deci ca impersonalizarea unui verb sau a unei cinstructii verbale nu atrage dupa sine folosirea by default la persoana III singular. E posibil sa se produca o confuzie cu verbele unipersonale, cum ar fi "a trebui", care e verb impersonal-unipersonal. El are INTOTDEAUNA numai forma de pers III singular indiferent de context.
