Recunoaste locul !

[gabineg]

Liberty

[...]

Exact, pentru ca e Gellert in spate...

[toma]

Da, podul Libertatii (Szabadság híd) din Budapesta. De la Wiki citire:

Podul a fost construit între anii 1894 și 1896, după planurile lui János Feketeházy. Deși radical diferit ca structură, podul imită conturul general al unui pod cu lanțuri, care a fost considerată o forma estetică preferată la momentul construcției. Podul a fost inaugurat în prezența împăratului Franz Joseph; ultimul nit de argint al pilonului din Pesta a fost introdus în structura de fier de către împăratul însuși, iar podul a primit inițial numele monarhului.

In acelasi an, 1896, la noi in tara se contruia podul de mai jos. Unde il gasim?

[...]

E prin Oltenia, cu siguranta. Nu mai stiu localitatea, dar cred ca e peste Jiu.

[toma]

Corect @cad, este in Targu-Jiu.

Podul are o istorie deosebita care merita amintita:

Podul Ferdinand peste Jiu la Tg-Jiu .
Furia apelor din primavara si toamna anului 1883 a distrus o parte din podul cel vechi de peste Jiu. Pentru a putea începe repararea lui, Primaria orasului cere ajutorul guvernului. Se solicita aproape 8.000 de lei, însa banii nu sosesc. Autoritatile orasului din acea vreme scot la licitatie, pe 20 august 1883, o noua lucrare în aval de vechiul pod. Odata cu inundatiile din iunie 1885, aripa dinspre vest a fost distrusa, iar legatura cu Calea Severinului întrerupta, circulându-se pe puntea cea mica. Podul din lemn era subred, iar inundatiile se tineau lant. În ianuarie 1885, se intervine la Prefectura Gorj pentru a construi un pod care sa reziste în fata furiei apelor. A fost nevoie astfel de un recensamânt care sa contina numarul celor care trec zilnic peste podul Jiului, pe jos, calare, cu care sau carute. În cinci zile acesta a fost gata. În doar câteva zile, peste 2.000 de cetateni trecusera podul pe jos, alti 647 calare si peste 1.000 cu carute sau cu alte mijloace de transport rudimentare. Primarul din acea vreme propune ca podul sa fie construit din piatra, si intervine în acest fel pe lânga ministrul Lucrarilor Publice. La fata locului se prezinta M. Capatineanu, care da aviz favorabil începerii constructiei. Noua lucrare a podului de peste Jiu este realizata de o societate italiana, iar partea metalica este executata de o firma franceza. În 1894 se demonteaza vechiul pod de lemn, iar în iulie 1897 are loc inaugurarea celui nou. La acest eveniment participa D. Sturza si I. C. Bratianu, presedintele Consiliului de Ministri, respectiv ministrul Lucrarilor Publice. (Prof Vasile Smeu, Bâltisoara, Dangat peste vatra)

Podul a fost construit după planurile a doi ingineri francezi Dayde şi Pille, ei find renumiţi şi pentru realizarea planurilor Marelui Palat (1900) şi a viaductului Bir-Hakeim(1905) din Paris.  Podul Ferdinand a primit o garanţie de 100 de ani şi, înaintea expirării acestui termen, autorităţile locale au primit o înştiinţare de la firma constructoare.

In Primul Razboi Mondial, pe 14/27 Octombrie 1916 au avut loc lupte grele pentru controlul podului intre trupele germane Alpen Korps si armata romana asistata de populatia orasului. Mai multe detalii aici: Lupta de la Podul Jiului

Istoria recenta consemneaza scoaterea din uz a podului in 1994 si mutarea a trei din cele cinci arcuri in Parcul Central pentru a face legătura cu o insuliţa care a apărut în urma lucrărilor hidroenergetice. Pentru simplul fapt că erau prea lungi, două dintre module au fost tăiate şi aruncate pe digul Jiului unde zac abandonate, prada hotilor de fier vechi, desi fac parte dintr-un monument istoric.

[Christian 1]

Revenim la plaje.
Recunoasteti plaja:

[...]

Egremni, dinainte de cutremur...

[Christian 1]

Egremni, dinainte de cutremur...

Exact,Egremni Beach,in 2014 cu 1 an inainte de cutremur.Ce tare era sa cobori/urci acele 350 de trepte... 

[...]

Eu am fost chiar in vara lui 2015, inainte de prabusire. Cel mic si-a pierdut placa de inot de la masina pana la plaja. Am gasit-o la intoarcere, la barul de langa trepte. Acolo am savurat cea mai buna Fanta rece la doza, dupa urcusul istovitor in soarele dogoritor.

[gabineg]

Un perete albastru...