Sper sa nu mi-o iau dupa asta
Valabil cu predilectie in Bucuresti si pentru 95% dintre conducatorele auto (de ce razi? cum era sa le denumesc piloti de teste? – stiu, toate femeile se vor considera apartiand celor 5%)
“Aoleo, e 9. La 9 jumate trebuie să fiu în centru, la muncă. Unde naiba am parcat maşina aia?” Două ture de bloc, fără succes. “Alo, iubitu’, tu mai ţii minte unde am parcat eu maşina aseara? Ştiu că nu erai cu mine, dar mă gîndeam şi eu…. Da, ştiu că dormeai, lasă, că o caut ca proasta pînă îmi tocesc pantofii. Hai pa!”
“Ahhhh….imbecilu’ ăsta cu maşina asta bleu mereu parchează aşa aproape. Cum naiba ies eu din parcare acum? Alo, iubi? Poţi coborî un pic să îmi scoţi şi mie maşina din parcare, că prostu’ ăla de la 3 iar a parcat prea aproape. Da, mă, iubi, dar io cum iesss??? Te rooggg, nu mă face să plîng acumaaaa. Bine, nesimţitule, dormi, dar dacă îţi lovesc maşina să nu te aud că zici ceva. Hai, scuteşte-ma, pa!”
“Mamă, ce aglomerat e azi. Ce vrei bă, prostule? 50 e viteza legală, du-te-n ceapa mă-tii de nătărău!” “Alo, ce faci fată? Vezi că eu întîrzii un pic, să îi zici tu lu’ Popescu să îmi trimită dosarele alea la FanCurier. Hai că mă grăbesc fată, dar e aglomerat rău. Hai că sînt plină de draci, m-am certat şi cu al meu de dimineaţă. Nesimţitul nu a vrut să se scoale din pat să îmi scoată şi mie maşina din parcare. Am plecat tîrziu, nici nu m-am machiat calumea”.
Tiiiiiiiiiiiiitttttttt!!! Voce din trafic: “Bă, proasto, vezi că ai cedează trecerea!” “Ce vrei dobitocule, nu vezi că trebuia să îmi dai prioritate, că vin din dreapta!?!”. “Doamne, ce cretini! M-am săturat de oraşul ăsta plin de prosti!”
“Bună dimineaţa, domnişoară! Agent principal Ionescu. Actele dumneavoastră, vă rog! Nu aţi văzut semnul de STOP?” “Aaaa, era stop? Vă rog să mă iertaţi, sînt şi eu începătoare la volan, ştiţi cum e. Mă claxonează toţi, vorbesc urît cu mine. Mă grăbeam la serviciu, că şi aşa am întîrziat şi acum…cu criza asta…nu se ştie dacă mă mai apucă săptămîna viitoare la locul ăsta de muncă. Şi am rate…tot felul de cheltuieli.” “Vă înţeleg domnişoară, dar asta nu vă scuză de rigorile legii…” “Da, aşa e! Aveţi dreptate! Voiam doar să fiţi mai drăguţ cu mine, că probabil aveţi şi dumneavoastră o soţie, o soră… Vă roooggg mult! Promit să fiu atentă de acum încolo! Pot să plec??? Mulţumeeeesssccc!!!!”
“Alo, fată, hai că era să îmi ia un gabor permisu’. Da’ i-am băgat textul ăla cu sora şi soţia şi l-am pîrlit pe fraier. Hai că nu mai am mult şi ajung”.
După 5 minute. “Iubitu, hai că am comis-o. Am trecut un pic pe roşu şi am intrat în autobuz. Nu am păţit nimic, dar maşina e cam praf”. “De ce ţipi ca dobitocu? Totu’ e din vina ta, că nu ţi-ai dat curu’ jos din pat să mă ajuţi şi am plecat cu draci de acasă. Gata, plec la mama. Pa!”
