Cica un papa din vechime a facut un turneu prin manastirile din subordine, ca sa vada care mai e treaba pe-acolo. Dupa un drum lung, ajunge la cea mai izolata, plasata pe-un varf de munte. Ostenit, este invitat la masa si i se pune in fata o farfurie de iahnie de fasole. Cu un ochi se bucura (uite, calugarii astia nu se lafaie in bunatati, ci sunt asceti), iar cu altul se intristeaza (ce-as mai manca ceva mai de soi). Gusta din mancare, se mira profund si o hapaie cat ai clipi.
-Preacuviosilor, mai doresc o portie!
-Imediat, sanctitatea voastra!
O mananca si p-aia in doi timpi si trei miscari.
-Mai imi dati putina?
-Regretam, sanctitate, nu mai e niciun cocos viu prin tot tinutul, i-am scopit pe toti!
Asa si cu salatele voastre...
