mi-a placut si va spun si voua...

[Costique]

Știți ceva de treaba asta?

Descoperire istorică!
Un brașovean și un iranian au găsit, ascuns într-un dulap de epocă și neatins de 80 de ani, dosarul pe care Antonescu l-a trimis cu armata la Moscova ca să revendice tezaurul României!
Cele 200 de pagini originale, plus un pașaport, au fost găsite în fundul dublu al unui dulap vechi, cu vitrină. Mobila fusese recondiționată de un iranian stabilit în România și vândută lui Attila Szocs, un maghiar din Brașov.
-Cei doi au descoperit documentele originale și ele au ajuns, în copie, la BNR.
-Dosarul întocmit la cererea mareșalului Ion Antonescu în 1941 conține o evidență a Tezaurului României evacuat în 1916-1917 la Moscova, plus alte valori, care apar în premieră.
-De fapt, nimeni nu a știut până azi că, încrezător în faptul că nemții și românii vor cuceri Moscova, Antonescu pregătise aceste 200 de pagini prin care revendica tezaurul.
-Azi are loc, la BNR, o nouă întâlnire între reprezentanți ai Băncii Naționale și ai Ministerului Culturii, care au consultat documentele.
Povestea e ca în filme, dar încercările istoriei bat filmele. Bucătar de meserie, brașoveanul Attila Szocs, merge să ridice o vitrină elegantă de la un comerciant de mobilier vechi de la poalele Tâmpei, de la care obișnuiește să cumpere piese deosebite. Restauratorul de mobilă e un iranian cunoscut în Brașov drept David, stabilit de 30 de ani în România, căsătorit cu o româncă cu sânge sas, cu care are două fete. Persanul nu deține deocamdată cetățenie română.El aduce deseori mobilă elegantă de la Teheran sau o culege de prin casele românilor de pe întregul cuprins al țării, o recondiționează, dacă e cazul, și o revinde.
Suntem în mai 2018 și cei doi bărbați încearcă să urce vitrina de proveniență românească în mașină. În interiorul piesei de epocă se aude un zgomot.

”TeazurMoscova BIBLIORHAPT. 17416”

Coperta dosarului care le-a parvenit celor de la BNR prin intermediul unui avocat angajat de brașoveanul și iranianul care l-au găsit.
Attila Szocsși restauratorul de mobilă se opresc. În obiectul lustruit de vreme se hâțână ceva, nevăzut. Curioși, proprietarii și cumpărătorul se opresc din încărcare și descoperă un perete dublu, în care găsesc un vraf de documente care așteptau,de 80 de ani, să fie găsite. Și, împreună cu ele, se deschide o fereastră necunoscută a istoriei noastre. E un dosar cu aproape 200 de pagini, cu coperți de carton alb-negru, tigrat. Eticheta îi lasă însă cu gura căscată: ”Tezaur Moscova. BIBLIORHAPT. 17416”. Alături de dosar e și un pașaport emis de RegatulRomâniei.

Pașaportuleste pe numele Nicolae Roșca, județul Sibiu.
Colile au margini maronii. ”Situația tezaurului evacuat la Moscova”. Într-o limbă română de secol trecut și cu o înșiruire precisă de cifre, calcule, locuri și evenimente, foile cuprind cele mai mici detalii ale valorilor transportate de la București și Iași către Rusia în 1916 și 1917 și nerecuperate nici azi!
Un dosarpregătit de Antonescu, despre care nimeni n-a știut că există.
Situația tezaurului din 1916-1917 se găsește la Banca Națională, într-o contabilitate clară, cu semnăturile atât din partea română, cât și din partea rusă. Ce conține, de fapt, biblioraftul ascuns în mobila de epocă? Din punct de vedere istoric, cele 200 de pagini originale și de o noutate absolută, nu se știa că așa ceva există. ”E vorba de un dosar pe care mareșalul Ion Antonescu l-a trimis, când armata română avansa, alături de nemți, în 1941, spre Moscova. Bucureștiul anticipa că nemții vor cuceri Moscova, iar Guvernul dorea să iatezaurul înapoi de la ruși”, explică o persoană de la BNR, într-o declarație neoficială. Este practic inventarul pregătit pentru recuperarea aurului,”bijuterii și alte obiecte de valoare”, așa cum scrie în acte, valori depozitate de România la Moscova!
Ceea ce se știa era că Banca Națională a trimis un raport lui Ion Antonescu despre Tezaur.Istoricul Gheorghe Buzatu scrie, în lucrarea ”România şi Marile Puteri(1939-1947)”, publicată în 2003, de Editura Enciclopedică, despre Scrisoarea Băncii Naţionale a României, referitoare la Tezaurul Românesc de la Moscova,care a fost înaintată, pe 13 noiembrie 1941, Mareşalului Ion Antonescu, atunci conducătorul Statului.
În dosarul din1941 tezaurul Românieiapare mai mare decât cel știut până azi

Prima pagină din cele 200 descoperite în compartimentul secret al dulapului
Dosarul conține toate valorile deja știute, a căror situație riguroasă BNR o are, dar și unele în plus, despre care nu se știa. ”Inventarul din 1941 e ceva mai optimist decât cel despre care știam din 1916-1917”, spune BNR, într-o descriere de asemenea neoficială a ceea ce au găsit la o primă analiză. E devreme ca autoritățile române să se pronunțe, dar e posibil:
- Ca valorile în plus care apar în dosarul găsit la Brașov să fie doar o încercare a lui Antonescu de a obține mai mult de la rușii ”învinși”.
- Ca valorile în plus care apar în dosarul din peretele dublu de la Brașov să fie reale și să fi scăpat primei evidențe.
Cum războiul și-a schimbat cursul, nemții și românii n-au cucerit niciodată Moscova, iar dosarul de revendicare nu și-a produs niciodată efectul. E o piesă de istorie contra factuală, de istorie ”cum ar fi fost dacă”. Dar ce soartă a avut dosarul, odată descoperit în primăvara lui 2018?
Intră pe fir DIICOT
De aici, povestea se bifurcă. Mai întâi, printr-o avocată din Brașov, cunoștință a lui Attila Szocs, toate documentele ajung la un tip pe nume Adrian Romică Vlad, care s-ar fi angajat că le va preda autorităților. Omul i-a fost prezentat lui Attila cu titlul de general. După câteva săptămâni, s-au prins că individul e un potențial escroc, au reclamat cazul la DIICOT, care a reușit să recupereze toate documentele de la cel care în prezent e anchetat. Tipul se recomandă și ca jurnalist și ar fi făcut parte la un moment dat din colectivul redacțional al revistei Poliției Române. DIICOT a predat mai departe documentele către autorități. Încep discuțiile între autorități, BNR și Ministerul Culturii, care gestionează întreaga poveste din partea statului, și Attila Szocs, iranian și avocatul lor.
Astăzi are loc o întâlnire între părți, urmând ca statul să decidă dacă face o ofertă de cumpărare a dosarului.

[Costique]

Somnul rațiunii a depășit nivelul patologic in SUA...

Sergiu Kleinerman a fost studentul facultatii de matematica din Bucuresti si a devenit renumit in USA. Este profesor la Princeton. A publicat acest pamflet care e bine sa fie distribuit.
În SUA până şi matematica e albă, deci rasistă

“Când vine vorba însă de educație, cred că ideologia woke este mai periculoasă decât comunismul de modă veche”.
"Din poziția de profesor de matematică la Princeton, am fost martor la declinul universităților și al instituțiilor de cultură odată ce acestea au îmbrățișat ideologia politică în detrimentul performanței academice. Până de curând – mai precis, până vara trecută – am crezut, în mod naiv, că disciplinele STEM (știință, tehnologie, inginerie și matematică) vor fi la adăpost în fața acestui tăvălug ideologic.
M-am înșelat. Încercările de a „deconstrui” matematica, de a-i nega obiectivitatea, de a o acuza de prejudecăți rasiale și, în același timp, de a o infuza cu ideologie politică au devenit tot mai comune – probabil sunt prezente chiar și la școala primară a copiilor dumneavoastră.
Acest fenomen face parte din ceea a fost numit “The Great Awokening” („Marea deșteptare”). Așa cum alții au explicat deja cu foarte mare claritate, ideologia a fost incubată în universitate și a îndoctrinat o mulțime de minți briliante. Apoi s-a răspândit, prin intermediul adepților ei fanatici, în instituțiile noastre culturale, religioase și politice. Acum afectează și o parte din cele mai importante centre de afaceri și corporații din Statele Unite.
Spre deosebire de totalitarismul tradițional practicat în fostele state comuniste – de pildă, cel din România, țara în care am crescut – această variantă de totalitarism este soft. Nu își impune ideologia prin arestarea disidenților sau prin eliminarea lor fizică, ci prin practici precum ostracizarea și umilirea socială, violența de gloată, culpa prin asociere sau cenzurarea opiniilor.
Când vine vorba însă de educație, cred că ideologia woke este mai periculoasă decât comunismul de modă veche.
Comunismul avea un puternic simț al realității obiective, ancorat în credința că oamenii sunt capabili să descopere adevărurile universale. Comunismul postula, fără nicio șovăire, adevărul absolut al materialismului dialectic, așa cum fusese el revelat de fondatorii săi, Marx, Engels și Lenin. Ideologia comunistă așeza știința și matematica într-o poziție privilegiată, cu toate că uneori distorsiona știința din rațiuni doctrinare.
Matematica era, în mare măsură, imună la presiunea ideologică și, din acest motiv, a prosperat în majoritatea țărilor comuniste. Să fi fost talentat la matematică era o sursă de mare prestigiu social pentru elevi.  Și, în același timp, un mare egalizator: aceia care proveneau din familii dezavantajate din punct de vedere socio-economic aveau șansa de a concura, de pe picior de egalitate, cu aceia care proveneau din familii privilegiate.
Ca toți copiii din lume, am fost atras de matematică datorită frumuseții sale formale, a eleganței și preciziei argumentelor ei și de sentimentul unic pe care îl încercam de fiecare dată când găseam răspunsul corect la o problemă dificilă. Matematica mi-a oferit, de asemenea, un refugiu din calea propagandei toxice la care partidul ne expunea în fiecare zi – o evadare din atmosfera plumburie a conformismului politic și ideologic.
Ideologia woke, pe de altă parte, consideră că atât știința, cât și matematica, sunt niște constructe sociale și condamnă modul în care sunt practicate – atât în cercetare, cât și în predare – susținând că acesta este o manifestare a supremației albe, a euro-centrismului și post-colonialismului.
Să luăm, de exemplu, programul educațional recent numit „o cale către instruirea matematică echitabilă”. Programul este susținut financiar de Fundația Bill and Melinda Gates; printre partenerii săi se numără Lawrence Hall of Science at UC Berkeley, The California Math Project, The Association of California School Administrators și The Los Angeles County Office of Education; programul a fost trimis recent, de către Departamentul de Stat pentru Educație, profesorilor din Oregon.
Conform programului, „cultura supremației albe este afișată în sala de clasă atunci când atenția se focalizează pe găsirea răspunsului corect” sau atunci când elevilor li se cere să-și prezinte temele, fără să li se spună că însuși „conceptul potrivit căruia matematica este pur obiectivă este fals”. Țelul principal al programului este să „demanteleze rasismul prezent în instruirea matematică”, în timp ce scopul său politic este acela de a angaja „perspectiva socio-politică în toate aspectele educației, inclusiv în matematică”.
În trecut aș fi spus că asemenea afirmații ar trebui ignorate, fiind prea radicale și absurde pentru a merita să fie respinse prin argumente. Însă trendurile recente din Statele Unite sugerează că nu mai avem acest lux.
Să o spunem de la început: nimic din istoria sau din practica actuală a matematicii nu justifică ideea că aceasta ar fi în vreun fel diferită sau depenendetă de rasa sau etnia celor care se angajează în practica ei.
Din motive istorice, discutăm adeseori despre contribuțiile egiptenilor, babilonienilor, grecilor, chinezilor, indienilor și arabilor la domeniul matematicii și ne referim la ei ca la niște entități distincte. Cu toții au contribuit, printr-un dialog cultural unic, la creația acestui edificiu magnific, accesibil astăzi fiecărui bărbat și fiecărei femei de pe planetă. Cu toate că omagiem acele mari figuri istorice care au contribuit la dezvoltarea ei, matematica poate fi predată – și, de cele mai multe ori, chiar este – fără nicio referire la persoanele care au contribuit la progresul ei. În acest sens, matematica este cu adevărat universală.
Pretutindeni în lume, școlile predau același trunchi de bază al matematicii. Ele diferă numai în ceea ce provește metodologia și exigența cu care își instruiesc elevii.
Tocmai această universalitate a matematicii – împreună cu acea trăsătură extraordinară a universităților americane de a recompensa munca susținută și talentul – este cea care mi-a permis, la fel ca și altor tineri cercetători și matematicieni, să ajung în această țară și să dobândesc succesul pe care nu mi l-aș fi imaginat vreodată.
Ideea că a ne concentra atenția pe găsirea „răspunsului corect” este considerată mai nou, de către anumiți auto-proclamați progresiști, o prejudecată sau o formă de rasism, este ofensiv și extraordinar de periculos. Întreaga disciplină a matematicii se bazează pe definiții clar formulate și pe propoziții care se referă la fapte. Dacă lucrurile ar sta altfel, atunci podurile s-ar prăbuși, avioanele ar cădea din cer, iar tranzacțiile bancare ar fi imposibile.
Capacitatea matematicii de a oferi răspunsuri corecte la probleme bine formulate nu este ceva specific unei culturi sau alteia; este pur și simplu esența matematicii. Să pretinzi altceva înseamnă să susții că matematica predată în țări precum Iran, China, India sau Nigeria nu este în mod natural a lor, ci este cumva împrumutată sau contrafăcută de la „cultura supremației albe”. Cu greu ne putem imagina un raționament mai ignorant sau mai ofensiv decât acesta.
În final – și probabil cel mai important – abordarea woke a matematicii este dăunătoare în primul rând acelora pe care pretinde că îi ajută. Să pornim de la presupoziția rezonabilă că talentul matematic este distribuit la naștere în mod egal copiilor din toate mediile socio-economice, independent de etnia, rasa sau sexul lor. Aceia născuți în familii sărace și needucate au, în mod clar, dezavantaje în educație față de ceilalți copii. Dar matematica poate acționa ca un puternic egalizator. Prin intermediul mulțimii sale de reguli bine definite și lipsite de ambiguități sau prejudecăți culturale, matematica le oferă copiilor inteligenți posibilitatea de a fi, cel puțin în această privință, la egalitate cu ceilalți. Copiii se pot remarca pur și simplu prin găsirea răspunsurilor corecte la întrebări care au rezultate obiective.
Nu există ceva numit matematică „albă”. Nu există niciun motiv pentru a presupune, așa cum activiștii o fac, că acei copii care aparțin minorităților etnice sau rasiale nu sunt capabili să învețe matematică sau să găsească „răspunsurile corecte”. Și nu poate exista nicio justificare – în numele „egalității” sau a orice altceva – pentru privarea elevilor și studenților de acea educație riguroasă de care au nevoie pentru a reuși. Adevărații anti-rasiști se vor ridica și vor lua poziție împotriva acestei absurdități".

PS: N-am văzut o așa încrâncenare in autodistrugere niciodată...Competența a dispărut dintre cerințe, acum trebuie doar sa ai culoarea si orientarea sexuala ceruta... A mai fost un profesor roman care a demisionat de la școala unde preda in SUA după ce directoarea a refuzat un candidat alb competent pentru ca vroia o lesbiană neagra sa fie profesoara elevilor sai, pentru "diversitate"...

[Vecchio]

Mai descrețim frunțile 

[toma]

Frumos @Vecchio! 

[Costique]

Daca asta poate, poate ca si organismele evoluate mai mult pot:

https://newatlas.com/biology/sea-slugs-drop-heads-regrow-whole-bodies/

[Leutz]

Foarte interesanta ... invitata domnului Tuca. N-am reusit sa ma uit pana la final pentru ca era foarte tarziu; insa m-am dus la culcare cu un sentimentul placut ca totusi lumea asta nu e chiar pierduta.

Pentru ca n-am timp sa elaborez prea mult, ma multumesc sa citez unul din comentarii. Cam asa am am simtit si eu:
"O surpriză de mari proporții! O ființă de un farmec special și de o calitate cu totul excepțională! Dincolo de filiația cu Gică Hagi, e o personalitate copleșitoare, autentică și cuceritoare, independentă și talentată! Mult succes, multă iubire și fericire!"

[remarque]

Iată înregistrarea unui pasaj din topul săptămânal de la Radio Europa Liberă, din septembrie 1987, așa cum era recepționată emisia postului, pe unde scurte, în România.
https://soundcloud.com/vlad-petreanu/top-europa-libera-1987

[Christian 1]

Numai pentru bruiajul ala o meritat sa-l reascult... ti ta ta ta...
Mai era si Radu Teodor la Metronom duminica.

[FritzVonSpritz]

Numai pentru bruiajul ala o meritat sa-l reascult... ti ta ta ta...
Mai era si Radu Teodor la Metronom duminica.

Cred ca multi din generatia noastra au ascultat Metronom by request, duminica de la 14 la 18 .....muzica, tata ! 
Si eu tot cu Radu Teodor am crescut, pe Cornel Chiriac nu il apucasem

[toma]

Stimati colegi,

In ultima perioada acest topic s-a indepartat mult de menirea sa initiala si multe postari nu se incadreaza la sectiunea "Paharul de ...vorba" avand potential inflamator ridicat: fie ca vorbim despre politica, fie ca vorbim despre alte subiecte controversate.

Echipa de moderare va roaga sa cantariti cu rabdare inainte de a posta daca acesta este topicul potrivit.

Va reamintim ca pentru duelurile de opinii avem topicurile deschise in sectiunea "War zone".

O zi frumoasa!