Sursa: DEX98
GHINT, ghinturi, s.n. 1. Şanţ în formă de spirală, făcut pe suprafaţa interioară a ţevii unor arme de foc, pentru a imprima proiectilului o mişcare de rotaţie necesară menţinerii stabilităţii acestuia pe o traiectorie dată. 2. Cui sau piron cu capătul lat şi proeminent. – Din pol. gwint, ucr. gvint.