0 Membri şi 6 Vizitatori vizualizează acest subiect.
O propunere legislativă privind mărirea alocaţiilor copiilor a fost respinsă săptămâna aceasta de senatori.Propunerea legislativă pentru modificarea alin.(1), lit.a) şi b) al art.3 din Legea nr.61/1993 privind alocaţia de stat pentru copii, iniţiată de 2 deputaţi PNL, a fost respinsă de Senat pe 4 februarie, potrivit site-ului Camerei.Parlamentarii care au iniţiat modificarea legii propuseseră ca alocaţia pentru copiii până la 2 ani să crească la 300 de lei, iar pentru cei între 2 şi 18 ani, la 150 de lei.Propunerea a fost avizată favorabil de Consiliul Economic şi Social şi de Consiliul Legislativ. A fost însă respinsă de Guvern. Executivul a invocate, în punctul său de vedere, impactul bugetar – 0,31% din PIB – dar şi faptul că ar crea un vid legislativ şi acela că propunerea nu prevede majorarea alocaţiilor şi pentru copii cu handicap.
Până la începutul anului 2018, în funcţie de scorul electoral obţinut la alegerile locale şi parlamentare, partidele primeau o sumă cuprinsă între 0,01% şi 0,04% din „veniturile prevăzute în bugetul de stat“. Astfel, în 2017, toate formaţiunile politice care au trecut pragul electoral au primit în jur de 30 de milioane de lei (6,5 milioane de euro). Suma reprezenta 0,017% din veniturile bugetare, deci mult mai aproape de pragul minim (0,01%) prevăzut de lege, nu de cel maxim (0,04%). Pe la mijlocul anului - în condiţiile în care partidele primesc subvenţia lunar - PSD a calculat că banii primiţi de la stat sunt prea puţini. Astfel, în luna mai 2017, deputatul PSD Mircea Drăghici, trezorierul partidului, a propus modificarea legii, astfel încât suma minimă primită de partide să nu coboare sub pragul de 0,02% din veniturile colectate de stat. În luna noiembrie 2017, în Comisia Juridică a Senatului, senatorul PSD Marian Pavel a operat o modificare minusculă în lege, dar care a umplut conturile partidelor. Concret, Pavel a propus ca pragul minim să coboare din nou la 0, 01%, însă – atenţie!, nu din veniturile prevăzute la bugetul de stat, ci din Produsul Intern Brut (PIB), o sumă incomparabil mai mare faţă de încasările toatel ale statului. Practic, înlocuind „venituri“ cu „PIB“, Marian Pavel a umlut puşculiţa partidelor.Legea a fost adoptată de Senat în forma propusă de Marian Pavel, iar la Camera Deputaţilor, forul decizional, PNL a votat cot la cot cu PSD şi ALDE. Singurul partid care a votat împotrivă a fost USR. În 2019, PSD s-a lăcomit şi mai mult: pe baza unei estimări-record a PIB-ului, Guvernul a prevăzut pentru partide, în bugetul de stat, 409 milioane de lei (87 milioane de euro), de două ori şi jumătate mai mult decât în 2018 şi de peste 13 ori mai mult faţă de 2017. „PSD primeşte subvenţie de la bugetul de stat al României mai mult decât Partidul Socialiştilor Europeni din toată Europa. PSD primeşte cam 35 de milioane de euro şi PES, la nivel european, primeşte 16 milioane“,
Normele metodologice de aplicare a Legii nr. 334/2006 privind finanțarea activității partidelor politice și a campaniilor electorale din 13.01.2016Art. 4.(1) Transparența veniturilor și cheltuielilor pentru activitatea partidelor politice și campaniile electorale se realizează prin publicarea pe site-ul Autorității Electorale Permanente și în Monitorul Oficial al României, Partea I, a declarațiilor și rapoartelor prevăzute de lege.(2) Autoritatea Electorală Permanentă asigură publicarea pe site-ul propriu a valorilor absolute ale limitelor prevăzute de lege pentru donații, împrumuturi și cotizații.(3) Orice persoană are dreptul să obțină de la Autoritatea Electorală Permanentă, în condițiile Legii nr. 544/2001 privind liberul acces la informațiile de interes public, cu modificările și completările ulterioare, informații privind veniturile și cheltuielile partidelor politice, alianțelor politice, alianțelor electorale, organizațiilor cetățenilor aparținând minorităților naționale și ale candidaților independenți.
Autor
Subiect: TARA UNDE SUNT NEVOIT SA TRAIESC.....si unde probabil va creste si copilul meu! (Citit de 700533 ori)
