0 Membri şi 4 Vizitatori vizualizează acest subiect.
Cum se stabilește Robor? În pofida a ceea ce se crede, Robor nu este stabilit de Banca Centrală a României și nici măcar de băncile comerciale.
ROBOR (Romanian Interbank Offer Rate) reprezintă rata medie a dobânzii la care se împrumută între ele instituțiile bancare din România în moneda națională (lei/RON). Acest indicator este stabilit de către Banca Națională a României pe baza informațiilor furnizate de primele 10 bănci cele mai active pe piață.
Piața ROBOR funcționează de mai bine de 10 ani si acum s-a trezit dânsul să spună că e manipulată. (....) A venit cu mailuri de acum 10 ani. Face un lung șir de confuzii și reintrepretări și încearcă sa lanseze o confuzie totală a declarat, la Digi 24, purtătorul de cuvânt al BN
Însă tot atât de adevărat este și faptul că ratele practicate de bănci una față de alta variază în funcție de cantitatea de lei de pe piață. Aici în mod periodic BNR injectează lichiditate pe piață prin operațiuni numite Repo, ajutând la menținerea unor valori scăzute ale Robor.
@steph, unii pricepem mai greu, nu te supara...
- elaborarea şi aplicarea politicii monetare şi a politicii de curs de schimb;- autorizarea, reglementarea şi supravegherea prudenţială a instituţiilor de credit, promovarea şi monitorizarea bunei funcţionări a sistemelor de plăţi pentru asigurarea stabilităţii financiare;- emiterea bancnotelor şi a monedelor ca mijloace legale de plată pe teritoriul României;- stabilirea regimului valutar şi supravegherea respectării acestuia;- administrarea rezervelor internaţionale ale României.Banca Naţională a României are dreptul exclusiv de emisiune, fiind singura instituţie autorizată să emită însemne monetare, în baza unui program de emisiune dimensionat în funcţie de nevoile reale ale circulaţiei băneşti.Banca centrală are competenţa exclusivă de autorizare şi reglementare în domeniul bancar şi este responsabilă cu supravegherea prudenţială a instituţiilor de credit, în scopul asigurării funcţionării şi viabilităţii sistemului bancar.Banca Naţională a României ţine în evidenţele sale contul curent general al Trezoreriei statului, deschis pe numele Ministerului Finanţelor Publice. Prin lege, este interzisă finanţarea directă a instituţiilor publice de către autoritatea monetară sau accesul privilegiat al acestora la resursele instituţiilor financiare.Din decembrie 2015 BNR este autoritate națională de rezoluție pentru sectorul bancar.
Stabilitate financiară - Rolul BNRStabilitatea financiară este un bun public global, caracterizat de nonrivalitate și nonexcludere. Acest bun public nu poate fi oferit în mod exclusiv de către piață, banca centrală și alte instituții ale statului având un rol important în asigurarea stabilității financiare. De asemenea, dat fiind caracterul de economie deschisă al României, este necesară o abordare transfrontalieră, prin coordonarea politicilor din acest domeniu, în vederea atingerii stabilității financiare pe plan național.Rolul BNR în menţinerea stabilităţii financiareBanca Naţională a României are un rol intrinsec în menţinerea stabilităţii financiare, date fiind responsabilităţile ce rezultă din dubla sa ipostază de autoritate monetară şi prudenţială. Atribuţii subsumate obiectivelor de stabilitate financiară sunt exercitate atât prin reglementarea şi supravegherea prudenţială a instituţiilor aflate sub autoritatea sa, cât şi prin formularea şi transmiterea eficientă a măsurilor de politică monetară şi supravegherea funcţionării în condiţii optime a sistemelor de plăţi şi decontări de importanţă sistemică. Totodată, este necesară identificarea riscurilor şi vulnerabilităţilor întregului sistem financiar, în ansamblul său şi pe componentele sale, deoarece monitorizarea stabilităţii financiare este preventivă. Apariţia şi dezvoltarea unor disfuncţionalităţi, precum evaluarea incorectă a riscurilor şi ineficienţa alocării capitalului, pot afecta stabilitatea sistemului financiar şi stabilitatea economică.Cooperarea în domeniul stabilităţii financiareCooperarea dintre Banca Naţională a României, Autoritatea de Supraveghere Financiară și Guvern s-a intensificat treptat, pe măsură ce sistemul financiar românesc, în ansamblul său, a devenit mult mai dinamic şi complex, determinând întrepătrunderi la nivel instituţional. Astfel, a devenit necesară conlucrarea dintre autorităţile naționale, pentru a asigura transparenţa şi integritatea sistemului financiar în ansamblu şi a componentelor sale, precum și respectarea și consolidarea cadrului legal aplicabil în domeniul stabilității financiare.Pe plan internațional, ca urmare a efectelor semnificative ale crizei financiare globale, evidențiate și prin transmiterea riscurilor între sistemele financiare naționale (efect de contaminare transfrontalieră), s-a pus un accent sporit pe conceptul de stabilitate financiară și pe necesitatea unei cooperări internaționale strânse în domeniul stabilității financiare. Astfel, la nivel european a fost înființat, în anul 2010, Comitetul European pentru Risc Sistemic (CERS), care împreună cu alte trei autorități europene de supraveghere sectorială (Autoritatea Bancară Europeană, Autoritatea Europeană pentru Valori Mobiliare și Piețe și Autoritatea Europeană de Asigurări și Pensii Ocupaționale) constituie Sistemul Financiar de Supraveghere Europeană. Spre deosebire de autoritățile europene de supraveghere sectorială, CERS se concentrează pe identificarea riscurilor sistemice și pe stabilirea politicilor macroprudențiale la nivelul Uniunii Europene, cu scopul de a salvgarda stabilitatea sistemului financiar european în integritatea sa. În cazul în care sunt identificate riscuri de natură sistemică, CERS poate emite recomandări și avertismente adresate statelor membre în vederea diminuării acestor riscuri.Ca urmare a Recomandării CERS/2011/3 privind stabilirea mandatului macroprudențial și desemnarea autorității macroprudențiale, în România a fost înființat, în baza Legii nr. 12/2017 privind supravegherea macroprudențială a sistemului financiar național, Comitetul Național pentru Supravegherea Macroprudențială. Banca Națională a României, în calitate de membru al CNSM, poate supune discuției în cadrul ședințelor Consiliului general al CNSM materiale de analiză și propuneri de acțiune în domeniul stabilității financiare și al politicii macroprudențiale, conform ariei sale de responsabilitate. Avertizările și recomandările adoptate de CNSM au ca obiectiv limitarea riscurilor și vulnerabilităților identificate la nivelul sistemului financiar național și pot fi adresate BNR și ASF, în calitatea acestora de autorități naționale de supraveghere financiară sectorială. De asemenea, CNSM poate emite recomandări adresate Guvernului în scopul menținerii stabilității financiare.Banca Națională a României și-a întărit continuu relațiile de cooperare în domeniul stabilității financiare și al politicilor macroprudențiale cu autoritățile europene și internaționale competente (Banca Centrală Europeană, Comitetul European pentru Risc Sistemic, Autoritatea Bancară Europeană, Comisia Europeană etc.), prin consultările periodice care au loc cu privire la implementarea politicilor macroprudențiale și prin participările reprezentanților băncii centrale la reuniunile periodice ale grupurilor de lucru organizate de structurile europene și internaționale.