Dupa al doilea razboi mondial, Germania a trecut - pe langa procesul de la Nuremberg al principalilor vinovati nazisti - si printr-un proces, mai mult sau mai putin riguros, de de-nazificare, prin care societatea germana (si cea austriaca, prin Anschluss-ul din 1938) a fost analizata/evaluata si i s-a pus in fata oglinda nazismului/hitlerismului sustinut, cu crunta realitate si cruzime de care au dat dovada aceste sisteme in numele superioritatii de rasa. Faptul ca, pe de-o parte, acest proces de de-nazificare a fost facut de aliatii care si ei erau in refacere dupa razboi, iar pe de alta parte, a fost facut de societati care in curand au devenit inamici tacuti intr-un nou razboi, tacut si rece (anglo-americanii vs sovieticii&tarile-satelit), au facut respectivul proces de de-nazificare sa aiba un impact diferit in societatile germane si austriece, unii reprosandu-i ca au impins respectivele societati spre o prea mare toleranta, cu bunele si mai putin-bunele efecte, este discutabil (pentru cine doreste sa aprofundeze subiectul -
o carte despre care am citit recenzii pozitive; recunosc ca nu am apucat s-o citesc, dar e pe lista). Concluzia unanima este ca, totusi, respectivul proces a fost unul benefic atat pentru societatil respective, cat si pentru Europa urmatoarelor 7 decenii.
Romania, pe de alta parte, nu a avut parte de un asemenea proces de de-comunizare.
De ce oare? Poate pentru ca nu a avut cine sa-l faca dupa ce revolutia a fost capturata de esalonul 2 al PCR, iar acestia nu aveau nevoie sa se admita cu subiect si predicat ca sistemul comunist a fost un sistem la fel de criminal ca si cel nazist, chiar daca pe alte considerente de discriminare. Cand, in sfarsit, a inceput sa se arate fata mai putin placuta a comunismului romanesc, aceasta s-a facut timid si de abia dupa 2 ani de la consolidarea puterii de catre cei ce o capturasera (Memorialul Durerii, care trata caracterul criminal al comunismului de la inceput doar pana la 'deschiderea' lui Ceausescu din anii '70, a aparut in 1991, si era difuzat la ore putin accesibile marii majoritati a populatiei Romaniei - 22-23).
Ar fi fost util un asemenea proces de de-comunizare pentru construirea unei societati cat-de-cat sanatoase in Romania post-decembrista? Parerea mea e ca 'Da, ar fi fost util', pentru ca:
- ceea ce a reusit in realitate comunismul nu a fost egalizarea prosperitatii, ci egalizarii saraciei - indiferent cat de muncitor/destept erai, toti aveau acelasi salariu, aceleasi locuinte, aceleasi haine, acelasi standard minim de viata;
- a mai reusit desconsiderarea valorii individului, indiferent de efortul/munca acestuia - pe aceeasi scara de bloc aveau repartizate locuintele si se trageau de bracinari si muncitorii necalificati, si cei calificati, si inginerii, si doctorii, si profesorii universitari, si oamenii responsabili/harnici si cei ce semnau doar condica; ba mai mult, exista riscul ca cel care lucra la abator/ferma/santier sau care pur-si-simplu se descurca in obtinerea de diferite bunuri/servicii necesare traiului sa fie mai bine-vazut fata de doctorul ce-si tocise coatele prin cativa ani de medicina+rezidentiat;
- tot comunismului ii datoram si lipsa respectului pentru legi/reguli - in conditiile unei legislatii absurde (vezi legislatia privind specula, detinerea si procurarea de bunuri care apartineau, zice-se, poporului), simpla procurare a celor minim-necesare vietii ne transforma pe toti in infractori; faptul ca legea nu se aplica decat discretionar arata puterea sistemului represiv - nu era nevoie sa ia pe toata lumea si s-o bage la inchisoare; se impunea atunci cand te apucai si cracneai/protestai - te lua pentru ceva ce ar fi banal in ziua de azi (ai cumparat un sapun de la bisnitari), dupa care vedeau ce-ti mai puneau in carca;
- desconsiderarea muncii/valorii adaugate a fiecaruia - intr-o societate in care viata indivizilor este dictata (pana in cele mai mici aspecte) de o mana de decidenti ce au ajuns in respectivele pozitii de decizie nu pe baza unor considerente de inteligenta/competenta/responsabilitate, ci din contra, pe baza servilismului, e destul de clar ca notiuni ca inovatie, calitate, creativitate, simt de raspundere sa fie redundante si - prin urmare - sa nu mai fie vazute ca un model demn de urmat; asta ne duce si la colapsul educatiei - in loc sa formeze indivizi capabili sa gandeasca singuri (periculos concept in comunism), scoala a format minti inregimentate, mai mult sau mai putin pregatite tehnic, dar numai buna de executat ordine (indraznesc sa spun ca 'analfabetismul functional' atunci s-a nascut, acum doar am ajuns la decontare);
- si dependenta exclusiva de o autoritate care sa ne conduca vietile fara s-o contestam (atata vreme cat ne da cateva farame pentru burdihan) tot comunismului o datoram;
- tot pe baza lipsei respectului pentru legi/reguli, am ajuns (o parte importanta a populatiei) sa consideram hotia, sub diferitele ei forme, acceptabila, mai ales daca pica/iese ceva; coroborat si cu desconsiderarea muncii, s-a ajuns ca "descurcareala" prin orice mijloace sa se constituie intr-o calitate in societatea romaneasca, nu un defect (cum ar trebui intr-o societate cat-de-cat normala/sanatoasa);
- un alt efect al celor mentionate mai sus ar fi complicitatile - daca in prima parte a istoriei comunismului in Romania, acesta avea o puternica componenta represiva/abuziva, pentru ca multi inca se opuneau, in partea a doua aceasta componenta a fost mult mai estompata, in general datorita complicitatilor aparute in societate (unele analize ale CNSAS mentionau la un moment dat o cifra de 400,000 turnatori, colaboratori ai sistemului - o cifra imensa, dar deloc neverosimila daca ne uitam si la alte sisteme similare, cum ar fi STASI in RDG); asta asa, fara sa aducem in prim-plan complicitatile intelectualitatii/oamenilor de cultura/Bisericii;
- ce am mai "invatat" in comunism - doua expresii care denota niste mentalitati daunatoare: "merge si-asa" si "las' ca ne-ntelegem noi cumva".
Cu o asemenea oglinda pusa in fata societatii romanesti inca din primele zile ale lui 1990 poate:
- Iliescu cu organizatia criminala FSN nu ar mai fi pus mana pe putere la primele alegeri (asa-zis) libere;
- putinii oameni lucizi care au avut curajul sa spuna lucrurilor pe nume in 1990 n-ar mai fi fost batuti/prigoniti in Mineriada din Iunie si nici Occidentul nu si-ar mai fi intors privirea de la noi pentru aproape un deceniu ("nu ne vindem tara!", "IMGB face ordine!", "daca vin chiaburii din exil, isi recupereaza proprietatile nationalizate si ne pun botnite");
- am fi avut sansa unei guvernari responsabile, care sa conduca tara pe considerente - daca nu de profesionalism (deh, eram toti la inceput de drum) - macar de bune intentii; astfel, poate n-am fi ajuns la circoteca de clasa politica actuala;
- am fi invatat un cuvant inexistent in comunism - SUSTENABILITATE; nimeni nu-si punea problema sustenabilitatii unei idei/ideologii/politici/proiect daca asa venea decizia de la Centru. Unii nici acum nu cunosc (sau nu inteleg) acest termen
Nu sunt psdist
Dar varianta cine nu e cu noi e impotriva noastra mi se pare o prostie.
Pierderea alegerilor de dreapta acum 2 ani se datoreaza in mare parte si neimplicarii lui ciolos in campanie, csnd o ardea independent
Asa ca nu, nu imi plac nici viorica dar nici ciolos.
Parerea mea e ca nu avem inca in Romania un sistem politic bazat pe ideologii (stanga/dreapta/centru) - aceasta ar insemna un minim de educatie civica/politica/sociala, inexistenta la noi. Imediat dupa 1990 partidele aparute nu erau neaparat de pe urma coagularii unor mase largi de populatie cu cate un tel comun - ele au fost initiate de grupuri de indivizi in jurul unor lideri mai mult sau mai putin carismatici, mai mult sau mai putin bine-intentionati, grupuri care au inceput sa-si "vanda" oferta politica. Uite, de exemplu, ce s-a ales de discipolii lui Coposu si Ticu Dumitrescu - forta Seniorilor n-a fost suficient de puternica sa-i tina pe traiectoria democratiei pe Constantinescu si Ciorbea.
Daca ar fi sa privim PSD+ALDE ca pe altceva decat un Grup Infractional Organizat, intr-adevar abordarea "cine nu e cu noi e impotriva noastra" ar fi una extrema si nociva. Dar, cum nenorocitii astia nu reprezinta decat un grup de interese personale, avand drept scop scaparea de Justitie si ingenuncherea Romaniei in fata cui le da mai mult, parca respectiva abordare face mai mult sens - recunosc ca atunci cand am de-a face cu infractori, nu prea-mi vine sa-i vad altfel decat sunt...
Cat priveste asteptarea unui cavaler pe un cal alb, imaculat, care sa ne izbaveasca, recunosc ca am abandonat de mult aceasta idee - pur-si-simplu nu are de unde sa vina. Atata vreme cat noi nu suntem dispusi sa ne implicam, ii lasam pe toti ne-avenitii/impostorii/incompetentii sa se implice. Exista la ora actuala o multime de posibilitati de implicare - donatii pentru presa independenta, donatii sau voluntariat pentru ONG-uri civice, semnare de petitii, sustinere pentru partide noi samd.
@f.cristi: multumesc ca mi-ai confirmat "asteptarile"...
Din cele scrise pe topic am realizat ca jignirea de acum ceva vreme la adresa dealerilor doar pentru ca nu ati ajuns la un numitor comun privind discount-ul nu a fost un accident / o ratacire, ci chiar vine din convingere. Inteleg ca lucrezi in sectorul bugetar si pentru tine este irelevant cum se formeaza veniturile in afara sectorului respectiv, "misecuvenism-ul" avand prioritate...
Spre deosebire de el eu nu sunt angajatul niciunui trust sau activist politic sau multinational s.a.m.d.
Aceasta alaturare/analogie/comparatie intre slugile unui securist si angajatii din multinationale recunosc a ca mie mi s-a parut cea mai deranjanta. Ai habar despre activitatea din multinationale? Ai lucrat in vreuna?
Multinationalele nu sunt perfecte (deh, sunt compuse din oameni), dar produc plus-valoare intr-o societate in multe aspecte ramasa in sec. XX. Nu mai zic ca - datorita lor - aveti posibilitatea sa va luati masini straine noi (da, si datorita fluxurilor de capital generate de aceste multinationale in economia Romaniei v-a crescut si voua nivelul de trai). Sa mai spun ca masinile astea straine sunt create de asemenea multinationale, ce actioneaza in tari in care mult-hulita democratie occidentala permite inovatia? Fara aceste multinationale si fara UE, acum discutati pe forum de ARO sau Lada Niva despre cum se regleaza carburatorul si de ce curg masinile pe la toate incheieturile in nici 40,000km...
