Hai ca istoria nu este chiar asa de complicata : romanii au respectat niste traditii, cutume, iar in conducerea statului nu putea sa ajunga orice "neica nimeni".
Se stia ca erau o serie de familii bogate care aveau grija deosebita de educatia odraslelor inclusiv cu profesori privati de limbi straine(franceza aproape obligatorie), pian, pictura, etc. Studiile superioare se faceau neaparat la Paris, Viena, etc.
Evident ca tot din aceste familii bogate provenea ponderea politicienilor de renume, in foarte multe cazuri politica fiind o traditie/mostenire de familie. Conditiile minime(zic eu) de a intra atunci in politica erau sa ai originea dintr-o familie bogata, studii in strainatate si chiar traditia de familie.
De-aici si configuratia, fireasca as spune eu, a guvernului de acum 100 de ani. Cred ca daca verificam guvernul anterior celui citat(acum peste 100ani) tot persoane cu studii solide, chiar personalitati ale timpului, vom gasi, si evident de "familie buna". Acum ramane de vazut daca erau numiti pe posturi in functie de studiile facute.
Deci comparatia intre cele doua guverne este greu de facut, in primul rand din cauza perioadelor de timp, pe de-o parte, iar pe de alta parte si din cauza conditiilor economice din prezent(trecerea de la comunism la capitalism simultan cu infiintarea de partide politice cu lideri noi) care au transformat "tinerii" nostri politicieni(chiar la 28 de ani de la schimbare) in niste hiene dornice de imbogatire rapida.
Valoarea politicianului nu cred ca vine numai din caracterul si pregatirea lui (intelectuala, profesionala) ci si din educatia primita de la familie. Si cand spun educatie nu ma gandesc doar la cei "7 ani de-acasa", ci la toata perioada petrecuta in sanul familiei, pana la majorat(cel putin!).
Cam asa...pe scurt... dar poate mai sunt completari.