Cutremurul din '77 m-a gasit in fata televizorului, la un film bulgaresc. In casa, la bloc, la etajul 6. Cred ca este locul in care nu doresc nimanui sa se afle in asemenea momente ! Stiam de faza cu tocul usii, dar balansul a fost atat de mare incat pana am ajuns la usa sufrageriei, s-a terminat cutremurul. Am incercat sa inchid de vreo trei ori usa de la balcon, dar nu intelegeam de ce se deschidea mereu!
Dar cel mai sumbru si infricosator este zgomotul creat de structura de beton in timpul balansului ! Senzatia este ca tavanul iti va pica in cap in secunda urmatoare !
Binenteles ca am facut prostia si am coborat cu parinti cu tot pe scari. Din fericire nu s-a intamplat nimic ! Oricum, in casa am mai ajuns doar diminieata.
Faptul cel mai important a fost ca blocul a rezistat foarte bine cutremurului. Singura urma ramasa dupa cutremur, a fost la tavanul sufrageriei, aproximativ o palma de glet sarit, in rest absolut nimic. Bine, niste pahare si vesela cazute din servanta si sparte. Televizorul a scapat.
Ce-i drept, toti locatarii am remarcat cat de rezistent a fost blocul nostru, mai ales ca este f. lung, fata de blocurile invecinate care suferisera daune serioase, mai ales la peretii interiori. Imi amintesc ca aveam si asigurare la ADAS, iar tatal meu era intrigat ca primise dauna doar vreo 150lei !
Lasand la o parte politica, este de apreciat totusi ca regimul comunist, cat de rau a fost, la capitolul constructii a fost destul de ferm, trebuie sa recunoastem. Parca imi amintesc ca au cazut vreo doua, au fost si niste sinucideri de arhitecti...
