0 Membri şi 10 Vizitatori vizualizează acest subiect.
Si din ce vad eu aici, fiecare e cu dreptatea lui(nici vorba de echilibru!), deci spor la ...discutii !
În 2016, The Guardian a publicat un articol cu titlul: If you don’t understand how people fall into poverty, you’re probably a sociopath. Autoarea argumenta că nu poți să fii atât de cinic încât să acuzi oamenii vulnerabil (fie din cauza sărăciei, fie ca victime ale violenței domestice șamd) pentru deciziile proaste pe care le iau: alcool, droguri, perseverența de a trăi într-un mediu care le face rău. Fiindcă sunt oameni care nu au alternative și trebuie să încerci să înțelegi asta (deși e greu pentru cei care au trăit în confort). Antagonizarea, respingerea unor mase de oameni ca “fraieri care își merită soarta”, nu face decât să adâncească clivaje sociale.[...]În America, UK și părți din Europa (Ungaria, Polonia) prea mulți dintre analiști și jurnaliști n-au luat în serios supărarea unei largi părți a cetățenilor. Sărăcia și suferința au devenit atât de răspândite încă au ajuns să reprezinte firescul, ordinea lucrurilor. Media quality nu reușea (și nici nu încerca) să li se adreseze amărâților, în vreme ce politicienii promiteau bunăstarea, dar odată votați nu schimbau nimic în viețile acestora.Da, oamenii votau împotriva intereselor personale pe termen lung, cu speranța și gândul la o mai bună zi de mâine. Iar societatea educată a început să îi facă proști din cauza asta. În loc să ajute, asta a alimentat ura unei largi pături a societății față de establishment: cei care au, cei care nu îi înțeleg, dar îi acuză cu superioritate.Politicienii populiști au speculat momentul și ne-am trezit cu Brexit, alegerea lui Donald Trump șamd. Sunt probabil primii pași spre o antagonizare din ce în ce mai adâncă.
Autor
Subiect: TARA UNDE SUNT NEVOIT SA TRAIESC.....si unde probabil va creste si copilul meu! (Citit de 700498 ori)
