0 Membri şi 7 Vizitatori vizualizează acest subiect.
Pai intrebarea ar fi de ce nu au schimbat job-ul pana acum, de ce au asteptat sa ajunga la 45-55? Situatia in care se afla nu a aparut instant, acesti 45-55 acum vreo 10-15 ani erau 35-45 nu? Dar, mai comod este "statul" la stat, la "patron" se munceste.
Nu cred ca are importanta prea mare cat a fost (desi mi se pare si mai grav daca a fost 25%), atata vreme cat respectiva hotarare nu a determinat migrarea de la respectivele locuri de munca spre altceva - la modul simplist, ma gandesc ca oamenii nu stateau numai pentru salariu, ci si pentru alte beneficii care s-au dovedit mai importante decat salariul... Dar sa ramai sa te plangi si sa astepti sa ti se dea inapoi, recunosc ca eu nu inteleg...
Daca citesti cu atentie ce am spus, o sa vezi ca nici nu am sustinut ca e usor de luat decizia sa pleci dintr-un loc de munca, dar daca iti cunosti valoarea si stii ce vrei sa faci in viata, nu vad nici ca pe ceva insurmontabil.In ceea ce priveste gasirea unui nou loc de munca, intr-adevar este dificil - chiar si pentru cei bine-pregatiti profesional - necesitand si o doza mai mica/mai mare de sansa, dar nu imposibil daca ai setat un obiectiv. Taica-meu - ing. constructor bun profesionist - in urma diferentelor de opinie cu patronul firmei de constructii unde lucra a ales sa plece cu un an si ceva inainte de pensionare (deci la +60 de ani) de la respectiva companie. Intreband in stanga si-n dreapta si depunand CV-uri dupa CV-uri, si-a gasit in mai putin de o luna la o alta firma pe acelasi profil de activitate. Pe de alta parte, tot in Bucuresti, un cunoscut - pana-n 40 ani, bun profesionist in marketing/comunicare - a cautat cateva luni anul trecut sa-si gaseasca un job bun si nu a reusit, pana la urma alegand calea freelancing-ului/antreprenoriatului. Deci e si chestie de sansa...Nu o sa intru in polemica a ce s-a facut cu banii respectivi - las justitia sa-si spuna cuvantul in aceasta problema. Ce incercam sa evidentiez este continua raportare la trecut (si ce mi se pare mai rau - o raportare selectiva: nu stim cum am ajuns in situatia de fata si in mod cert n-are legatura cu alegerile facute de acest popor in ultimii 27 de ani )Nu am negat aceasta necesitate. Doar am comentat pe marginea marimii acestuia si a utilitatii sale in conditiile astea in folosul societatii.Nu inteleg de ce nu poate migra toata lumea de la stat la privat si vice-versa. Exceptand job-urile ultra-specializate si/sau cu clauza de exclusivitate in contractul de munca, cam orice este posibil (invatatori/profesori care sa faca meditatii sau ore la after-school complementare activitatii la catedra, doctori/personal medical care sa se imparta intre spitalele de stat si cabinetele/spitalele private).Nici nu am spus asa ceva - daca ar fi asa ceva, macar ar fi bunastarea acestora si nu am avea nici un motiv sa le plangem de mila. Plus ca intr-un an-doi de pus ceva deoparte din spaga, poate se gasesc unii dispusi sa se retraga de la stat si sa-si incropeasca ceva pe cont propriu. Ce sustin este ca nici macar oamenii buni/corecti din sistem nu fac/nu au puterea sa faca ceva pentru a schimba - in bine - ceva in jurul lor.Parerea mea...Am recitit cu atentie, si nu prea scrie nimic de usurinta deciziei, ci mai mult de extrabeneficii - din punctul meu de vedere, nu am sa imi pot satisface nevoile financiare din postura de bugetar, dar vad oameni la 55-60 de ani, care din postura de bugetar cu sau fara taiere, urmareste sa iasa linistit la o pensie dupa o viata de munca.... nu cred ca acolo mai este usurinta de a risca un nou job.... asta am vrut sa spun
Jura-te ca e asa si ca poti trage semnul egal fie intre toti cei ce lucreaza la stat, fie intre toti cei ce lucreaza la privat!Deci sa plece catre alta meserie pompierul, jandarmul , politistul, invatatorul, procurorul...frumoasa perspectiva fara "trantorii de la stat'...Ti-a trecut vreo secunda prin minte, ca mai exista oameni care fac un job pt ca asta si-au dorit sa faca?! Ca pun pasiune in ceea ce fac si plecarea catre altceva nu e o solutie pt ei?!
Cand te orientezi dupa un job din pasiune stiind din start ca in acel domeniu salariile sunt mici, de ce iesi in strada sa dansezi "pinguinul" cerand mariri de salariu?
Autor
Subiect: TARA UNDE SUNT NEVOIT SA TRAIESC.....si unde probabil va creste si copilul meu! (Citit de 700040 ori)
